potir

potir
POTÍR, potire, s.n. 1. Cupă de metal (preţios) cu gura largă (şi cu marginile răsfrânte); p. ext. conţinutul acestei cupe. ♦ spec. Pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică. 2. p. anal. Parte a unei flori alcătuită din corolă şi caliciu. – Din sl. potirĩ.
Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

POTÍR s. (bis.) caliciu, cupă, (înv.) scăfârlie. (potir este un vas liturgic.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

potír s. n., pl. potíre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POTÍR potire n. 1) Pahar de metal preţios, cu picior, lărgit în partea superioară. 2) Conţinutul acestui pahar. 3) bis. Cupă de aur sau de argint, folosită pentru păstrarea cuminecăturii. 4) bot. Înveliş floral alcătuit din caliciu şi corolă; periant. /<sl. potiri
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

potír (potíre), s.n. – Caliciu. – Mr. putir. Mgr. ποτήριον în parte prin intermediul sl. potiri (Cihac, II, 690; Murnu 47), cf. alb., bg., rus. potir, sb., cr. putir.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • potír — s. n., pl. potíre …   Romanian orthography

  • caliciu — CALÍCIU, calicii, s.n. 1. (bot.) Învelişul extern al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite. 2. Vas liturgic de forma unei cupe; potir (2). 3. (anat.) Zonă a rinichiului, prin care urina se scurge în bazinet. – Din fr. calice, lat. calyx …   Dicționar Român

  • cupulă — CÚPULĂ, cupule, s.f. Organ în formă de cupă1 mică, aflat la baza ghindei şi a altor fructe. – Din fr. cupule, lat. cupula. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cúpulă s. f., g. d. art. cúpulei; pl. cúpule Trimis de siveco, 10.08.20 …   Dicționar Român

  • cupă — CÚPĂ1, cupe, s.f. 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc (cu picior); pahar cu picior, în formă de potir cu gura largă, din care se beau băuturi alcoolice. ♦ Conţinutul unui astfel de vas sau de pahar. ♦ fig. Caliciu. 2. (pop.) Unitate de… …   Dicționar Român

  • năstrapă — NĂSTRÁPĂ, năstrape, s.f. (înv. şi pop.) 1. Vas (de băut); cană; potir, cupă. 2. Cantitate de lichid cuprinsă într o năstrapă (1). – Din bg. năstrap, scr. nastrap. Trimis de LauraGellner, 05.06.2004. Sursa: DEX 98  năstrápă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • potiraş — POTIRÁŞ1, potiraşe, s.n. 1. Diminutiv al lui potir. 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre violete, răspândită în regiunile muntoase (Soldanella major). – Potir + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98  POTIRÁŞ2 s.m. v.… …   Dicționar Român

  • pateliform — patelifórm adj. m., pl. patelifórmi; f. sg. patelifórmă, pl. patelifórme Trimis de siveco, 23.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  PATELIFÓRM, Ă adj. de forma unui potir sau unei farfurii cu bordură. (< fr …   Dicționar Român

  • pentacrin — PENTACRÍN s.m. Echinoderm cu corpul în formă de potir pe marginea căruia sunt prinse braţele bifurcate şi penate cu aspect de floare, care duce viaţă sedentară, fiind fixat pe fundurile marine cu ajutorul unui peduncul; crin de mare. [< fr.… …   Dicționar Român

  • periant — PERIÁNT, periante, s.n. Învelişul floral al plantelor (diferenţiat în caliciu şi corolă). [pr.: ri ant] – Din fr. périanthe. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  periánt s. n. (sil. ri ant), pl. periánte Trimis de siveco, 10.08.2004 …   Dicționar Român

  • poteră — PÓTERĂ, poteri, s.f. Ceată, grup de oameni (în special arnăuţi) înarmaţi, care aveau misiunea de a urmări şi de a prinde pe răufăcători şi pe haiduci. [pl. şi: potere. – var. (reg.) pótiră s.f.] – Din bg., scr. potera. Trimis de oprocopiuc, 04.04 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”