prepoziţie

prepoziţie
PREPOZÍŢIE, prepoziţii s.f. Parte de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactie de dependenţă între părţile unei propoziţii legând două părţi de propoziţie diferite. [var.: prepoziţiúne s.f.] – Din fr. préposition, lat. praepositio.
Trimis de rscurt, 13.02.2009. Sursa: DEX '98

Prepoziţie ≠ postpoziţie
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

prepozíţie s. f. → poziţie
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

PREPOZÍŢIE f. lingv. 1) (în opoziţie cu postpoziţie) Poziţie a unui element înaintea cuvântului la care se raportează sau la începutul cuvântului din componenţa căruia face parte. 2) Parte de vorbire neflexibilă care exprimă relaţiile sintactice de subordonare dintre un substantiv (sau un substitut al acestuia) ori dintre un verb şi un alt cuvânt. [G.-D. prepoziţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. préposition, lat. praepositio, prepoziţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PREPOZÍŢIE s.f. Parte de vorbire inflexibilă care indică un raport sintactic între doi termeni. [gen. -iei, var. prepoziţiune s.f. / < lat. praepositio, cf. fr. préposition].
Trimis de LauraGellner, 13.02.2007. Sursa: DN

PREPOZÍŢIE s. f. parte de vorbire neflexibilă care indică un raport sintactic între doi termeni. (< fr. préposition, lat. praepositio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • prepozíţie — s. f., pl. prepozíţii …   Romanian orthography

  • prepoziţional — PREPOZIŢIONÁL, Ă, prepoziţionali, e, adj. (Despre anumite construcţii gramaticale) Format cu o prepoziţie. [pr.: ţi o ] – Din fr. prépositionnel. Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX 98  prepoziţionál adj. m. (sil. ţi o ), pl.… …   Dicționar Român

  • graţie — GRÁŢIE, graţii, s.f. 1. Drăgălăşenie, fineţe, gingăşie demonstrate de o fiinţă în mişcări, atitudini etc.; atracţie particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mişcare etc.; farmec. ♢ (În mitologia romană) Cele trei graţii sau… …   Dicționar Român

  • postpoziţie — POSTPOZÍŢIE, postpoziţii, s.f. Postpunere; situaţie a cuvintelor, a particulelor postpuse. [var.: postpoziţiúne s.f.] – Din fr. postposition. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98  Postpoziţie ≠ antepoziţie, prepoziţie Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • prepoziţiune — PREPOZIŢIÚNE s.f. v. prepoziţie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PREPOZIŢIÚNE s.f. v. prepoziţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • Romanian numbers — The Romanian numbers are the system of number names used in Romanian to express counts, quantities, ranks in ordered sets, fractions, multiplication, and other information related to numbers.In Romanian grammar, the words expressing numbers are a …   Wikipedia

  • Listã de abrevieri — abr. = abreviere, abreviat acc. = accentuat adj. = adjectiv, adjectival adv. = adverb, adverbial agr. = agriculturã alim. = alimentaţie anat. = anatomie arhit. = arhitecturã art. = articol, articulat astron. = astronomie aux. = auxiliar av. =… …   Romanian orthography

  • acuzativ — ACUZATÍV s.n. Caz gramatical care are ca funcţiune specifică exprimarea complementului direct şi a unor atribute. ♢ Acuzativ cu infinitiv = construcţie sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziţie completivă directă, în care… …   Dicționar Român

  • adjectival — ADJECTIVÁL, Ă, adjectivali, e, adj. Care este exprimat printr un adjectiv. Atribut adjectival. ♢ Articol adjectival = articol hotărât, cu forme speciale, care însoţeşte un adjectiv determinant al unui substantiv articulat sau al unui nume propriu …   Dicționar Român

  • conectiv — CONECTÍV, Ă, conectivi, e, adj., s.n. 1. Adj.Care poate fi conectat. 2. s.n. (bot.) Parte a anterei care suportă şi reuneşte sacii polenici. 3. s.n. (mat.) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naştere expresii; operator,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”