prezumtiv


prezumtiv
PREZUMTÍV, -Ă, prezumtivi, -e, adj. Considerat ca probabil; ipotetic. ♢ Modul prezumtiv (şi substantivat, n.) = mod verbal care prezintă acţiunea ca presupusă, bănuită sau probabilă. ♦ Care urmează să moştenească o demnitate, o funcţie etc. sau să succeadă pe cineva într-o demnitate, într-o funcţie. – Din fr. présomptif, lat. praesumptivus.
Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98

PREZUMTÍV adj. v. ipotetic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prezumtív adj. m., pl. prezumtívi; f. sg. prezumtívă, pl. prezumtíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

prezumtív s. n., pl. prezumtíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PREZUMTÍV prezumtivă (prezumtivi, prezumtive) 1) Care ţine de prezumţii; considerat după aparenţe ca fiind probabil. 2) gram. : Mod prezumtiv mod care prezintă acţiunea verbului ca presupusă. /<fr. présomptif, lat. praesumptivus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PREZUMTÍV, -Ă adj. Socotit ca probabil; ipotetic. ♦ (gram.; despre timpuri sau moduri) Care arată o acţiune probabilă. [cf. lat. praesumptivus, it. presuntivo, fr. présomptif].
Trimis de LauraGellner, 13.02.2007. Sursa: DN

PREZUMTÍV, -Ă I. adj. considerat ca probabil; ipotetic. II. s. n. mod al verbului care prezintă o acţiune ipotetică. (< fr. présomptif, lat. praesumptivus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.