- priiminţă
- PRIIMÍNŢĂ s. v. primire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
primire — PRIMÍRE, primiri, s.f. Faptul de a primi. 1. Luare în posesiune a unui bun care ţi a fost oferit, dat, datorat. ♢ loc. vb. A da (cuiva ceva) în primire = a preda, a încredinţa (cuiva ceva). A lua (ceva) în primire = a prelua (ceva); a recepţiona … Dicționar Român