principal


principal
PRINCIPÁL, -Ă, principali, -e, adj. Care are o importanţă deosebită sau cea mai mare importanţă; de căpetenie, de frunte. ♢ (gram.) Propoziţie principală (şi substantivat, f.) = propoziţie independentă dintr-o frază, de care depind propoziţiile subordonate. – Din fr. principal, lat. principalis.
Trimis de ana_zecheru, 13.04.2004. Sursa: DEX '98

Principal ≠ secundar
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

PRINCIPÁL adj. 1. central, (fig.) nodal. (Punctul principal al acţiunii.) 2. magistral. (Conductă principal.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PRINCIPÁL s. v. conducător, şef.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

principál adj. m., pl. principáli; f. sg. principálă, pl. principále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRINCIPÁL principală (principali, principale) Care este de primă importanţă; foarte important; fundamental; substanţial; magistral; primordial; cardinal; esenţial. Rol principal. ♢ Propoziţie principală propoziţie care nu depinde sintactic de altele într-o frază formată prin subordonare. /<fr. principal, lat. principalis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PRINCIPÁL, -Ă adj. 1. Cel mai însemnat, de căpetenie, de frunte. 2. Propoziţie principală (şi s.f.) = propoziţie care nu depinde din punct de vedere gramatical de altă propoziţie dintr-o frază şi care are, la rândul ei, subordonate. // s.n. (art.) Ceea ce are o deosebită importanţă, ceea ce este esenţial. [< fr. principal, it. principale, lat. principalis].
Trimis de LauraGellner, 16.02.2007. Sursa: DN

PRINCIPÁL, -Ă I. adj. 1. cel mai însemnat, de căpetenie, de frunte. o în principal = în special, mai ales. 2. propoziţie principală (şi s. f.) = propoziţie care nu depinde gramatical de altă propoziţie dintr-o frază. II. s. n. (art.) ceea ce are o deosebită importanţă, ceea ce este esenţial. (< fr. principal, lat. principalis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • principal — principal, ale, aux [ prɛ̃sipal, o ] adj. et n. • 1119; « princier » 1080; lat. principalis « principal, du prince », de princeps I ♦ Adj. 1 ♦ Qui est le plus important, le premier parmi plusieurs. ⇒ 1. capital, essentiel, fondamental, primordial …   Encyclopédie Universelle

  • principal — prin·ci·pal 1 / prin sə pəl/ adj 1: being the main or most important, consequential, or influential their principal place of business the principal obligor 2: of, relating to, or constituting principal or a principal the principal amount of the… …   Law dictionary

  • principal — principal, ale 1. (prin si pal, pa l ) adj. 1°   Qui est le plus considérable, en parlant de personnes. Les principaux magistrats. •   Quand on bâtit une maison, quoique les maçons, les charpentiers, les plombiers, les menuisiers travaillent bien …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • principal — Principal, Estre le Principal et plus excellent, Primas partes in re aliqua agere, Principatum tenere. Pansa a esté nostre principal aide et secours, Principem habuimus Pansam. Laquelle chose est la principale et la meilleure, et la plus forte,… …   Thresor de la langue françoyse

  • Principal — may refer to: Education The head of an educational institution: *Principal (school), head of a primary or secondary school *Principal (university), chief executive of a university **Dean (education), a person with significant authority **Provost… …   Wikipedia

  • Principal — Prin ci*pal, a. [F., from L. principalis. See {Prince}.] 1. Highest in rank, authority, character, importance, or degree; most considerable or important; chief; main; as, the principal officers of a Government; the principal men of a state; the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • principal — (Del lat. principālis). 1. adj. Dicho de una persona o de una cosa: Que tiene el primer lugar en estimación o importancia y se antepone y prefiere a otras. 2. Dicho de una persona: Que es la primera en un negocio o en cuya cabeza está. 3.… …   Diccionario de la lengua española

  • principal — principal, principle The spellings are occasionally confused even by the wariest users of English, the usual mistake being to use principle for the adjective principal. Principal is an adjective and noun and essentially means ‘chief’ (my… …   Modern English usage

  • principal — [prin′sə pəl] adj. [OFr < L principalis < princeps: see PRINCE] 1. first in rank, authority, importance, degree, etc. 2. that is or has to do with PRINCIPAL (n. 3) n. 1. a principal person or thing; specif., a) a ch …   English World dictionary

  • Principal — Prin ci*pal, n. 1. A leader, chief, or head; one who takes the lead; one who acts independently, or who has controlling authority or influence; as, the principal of a faction, a school, a firm, etc.; distinguished from a {subordinate}, {abettor} …   The Collaborative International Dictionary of English