priveghi

priveghi
PRIVÉGHI, priveghiuri, s.n. (pop.) 1. Veghere a unui mort noaptea înainte de înmormântare. 2. Veghe, pază, strajă. [var.: (reg.) privéghe s.f.] – Din priveghea (derivat regresiv).
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PRIVÉGHI s. priveghere, (reg.) prevedenie, prevedere, (înv.) privegheat. (priveghi la un mort.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PRIVÉGHI s. v. pază, paznic, păzitor, priveghere, strajă, străjer, străjuire, supraveghere, supraveghetor, trezie, veghe, veghere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

privéghi s. n., pl. privéghiuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRIVÉGH//I priveghiiuri n. pop. v. PRIVEGHERE.A sta la priveghi(sau de) priveghi a priveghea. /v. a priveghea
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • priveghea — PRIVEGHEÁ, priveghez, vb. I. (pop.) 1. intranz. A sta sau a face de pază; a păzi. ♦ tranz. A pândi, a urmări. 2. tranz. A supraveghea, a îngriji (pe cineva sau ceva); a avea grijă să... 3. intranz. A sta treaz, a nu dormi. ♦ tranz. spec. A sta de …   Dicționar Român

  • priveghere — PRIVEGHÉRE, privegheri, s.f. (pop.) Acţiunea de a priveghea. 1. Străjuire, pază, veghe. ♦ Supraveghere, control; grijă, atenţie. 2. Serviciu religios care se oficiază noaptea sau seara, în ajunul unei sărbători, într o mănăstire sau într o… …   Dicționar Român

  • veghe — VÉGHE, (rar) veghi, s.f. 1. Stare a celui care nu doarme; trezie. ♦ Priveghi (la un mort). 2. Ocrotire, pază, strajă. 3. (mar.) Explorare a orizontului pentru a descoperi nave, avioane sau uscatul; p. ext. totalitatea persoanelor care execută… …   Dicționar Român

  • cristei — CRISTÉI, cristei, s.m. Pasăre călătoare mai mare decât mierla, cu penajul brun măsliniu roşcat, care trăieşte pe câmp şi în stufărişul din apropierea bălţilor şi care se recunoaşte mai ales prin sunetele ei scârţâitoare (Crex crex). ♢ Compus:… …   Dicționar Român

  • gâscă — GÂSCĂ, gâşte, s.f. Pasăre domestică de talie mare, de obicei cenuşie pe spate şi pe laturi şi albă pe piept, cu gâtul lung, crescută pentru carnea, untura şi fulgii ei (Anser domesticus). ♢ Gâscă sălbatică = specie mai mică de gâscă, vânată… …   Dicționar Român

  • paznic — PÁZNIC, paznici, s.m. 1. Cel care păzeşte; păzitor, strajă, gardian. 2. (înv.) Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. – Pază + suf. nic. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  PÁZNIC s. 1. pază, păzitor,… …   Dicționar Român

  • pază — PÁZĂ, paze, s.f. Acţiunea de a păzi; mijloc prin care se asigură păzirea. ♢ loc. adj. De pază = însărcinat cu paza; de gardă. ♢ loc. adv. În paza (cuiva) = în grija, în seama cuiva. ♦ (concr.) Persoană sau grup de persoane însărcinate să păzească …   Dicționar Român

  • prevedenie — PREVEDÉNIE s. v. priveghere, priveghi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • prevedere — PREVEDÉRE, prevederi, s.f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicaţie, dispoziţie dintr un tratat, dintr un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenţei sociale unor persoane care… …   Dicționar Român

  • preveghenie — preveghénie, preveghénii, s.f. (reg.) priveghi, pază, străjuire. Trimis de blaurb, 25.10.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”