prostuţ

prostuţ
PROSTÚŢ, -Ă, prostuţi, -e, adj. (Adesea substantivat) Diminutiv al lui prost; prosticel, prostic. – Prost + suf. -uţ.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PROSTÚŢ adj., s. prosticel, prostişor, prostuleţ, (rar) prostic, (reg.) prostănel. (E cam prostuţ.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

prostúţ adj. m., pl. prostúţi; f. sg. prostúţă, pl. prostúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PROSTÚŢ prostuţă (prostuţi, prostuţe) (diminutiv de la prost) Cam prost; puţin prost. /prost + suf. prostuţuţ
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • naiv — NAÍV, Ă, naivi, e, adj. (Despre oameni; adesea adverbial şi substantivat) 1. Lipsit de experienţă şi de prefăcătorie, simplu, natural, credul şi sincer. ♦ Care arată, denotă naivitate (1). 2. (peior.) Lipsit de judecată matură. ♦ Care arată,… …   Dicționar Român

  • prostic — PROSTÍC, Ă, prostici, ce, adj. (Rar) Prostuţ. – Prost + suf. ic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROSTÍC adj., s. v. prosticel, prostişor, prostuleţ, prostuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • prosticel — PROSTICÉL, EÁ, ÍCĂ, prosticei, ele, adj. Prostuţ. – Prost + suf. icel, icea, icică. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROSTICÉL adj., s. v. prostuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  prosticél adj …   Dicționar Român

  • prostuleţ — PROSTULÉŢ, prostuleţi, adj. Prostuţ. – Prost + suf. uleţ. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROSTULÉŢ adj., s. v. prostuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  prostuléţ adj. m …   Dicționar Român

  • puţin — PUŢÍN, Ă, puţini, e, adj., adv. I. adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ expr. Puţin la minte = prostuţ. Puţin la simţire = nesimţitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din… …   Dicționar Român

  • mutulică — MUTULÍCĂ, mutulici, s.m. 1. (fam.) Persoană tăcută, tinudă, care vorbeşte puţin; om prostuţ, bleg. 2. (bot.) Plantă al cărei rizom se întrebuinţează ca leac împotriva durerilor abdominale (Scopalia carniolica). – Mut + suf. ulică. Trimis de ana… …   Dicționar Român

  • nocorubuţ — nocorubúţ, ă, adj. (reg.) prostuţ. Trimis de blaurb, 09.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • năgârlău — adj. m. (reg.) nătâng, prostuţ. Trimis de blaurb, 21.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • prostişor — PROSTIŞÓR adj., s. v. prostuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • prostănel — PROSTĂNÉL adj., s. v. prosticel, prostişor, prostuleţ, prostuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”