prăpăditor

prăpăditor: PRĂPĂDITÓR, -OÁRE, prăpăditori, -oare, adj. (Rar) Care prăpădeşte; nimicitor, distrugător; ucigător. – Prăpădi + suf. -tor.

Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PRĂPĂDITÓR adj. v. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pus-tiitor, ruinător.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prăpăditór adj. m., pl. prăpăditóri; f. sg. şi pl. prăpăditoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

distrugător — DISTRUGĂTÓR, OÁRE, distrugători, oare, adj., s.n. 1. adj. Care distruge; nimicitor, distructiv. 2. s.n. Navă de luptă de tonaj mediu şi cu viteză mare, fără cuirasă, care dispune de armament de artilerie, rachete şi torpile; contratorpilor. –… … Dicționar Român
prăpădi — PRĂPĂDÍ, prăpădesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf; a (se) nărui, a (se) ruina, a (se) strica. ♦ tranz. A duce la pierzanie; a nenoroci. 2. tranz. A ucide, a omorî, a răpune. ♦ refl. A şi pierde viaţa … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias