puşcăriaş

puşcăriaş
PUŞCĂRIÁŞ, -Ă, puşcăriaşi, -e, s.m. şi f. Persoană care este (sau a fost) deţinută într-o puşcărie; deţinut. [pr.: -ri-aş] – Puşcărie + suf. -aş.
Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98

PUŞCĂRIÁŞ s. v. condamnat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

puşcăriáş s. m. (sil. -ri-aş), pl. puşcăriáşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PUŞCĂRIÁŞ puşcăriaşi m. Persoană care a stat sau stă la puşcărie. [Sil. -ri-aş] /puşcărie + suf. puşcăriaşaş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • condamnat — CONDAMNÁT, Ă, condamnaţi, te, s.m. şi f. Persoană osândită printr o sentinţă judecătorească. – v. condamna. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Condamnat ≠ graţiat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CONDAMNÁT adj., s …   Dicționar Român

  • deţinut — DEŢINÚT, Ă, deţinuţi, te, s.m. şi f. Persoană ţinută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. – v. deţine. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DEŢINÚT s., adj. (jur.) 1. s. condamnat. 2. s. v.… …   Dicționar Român

  • ocnaş — OCNÁŞ, ocnaşi, s.m. Condamnat la muncă silnică într o ocnă; p. gener. puşcăriaş. – Ocnă + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  OCNÁŞ s. v. condamnat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ocnáş s. m …   Dicționar Român

  • pensionar — PENSIONÁR, Ă, pensionari, e s.m. şi f. 1. Persoană care primeşte pensie. ♦ Persoană care primeşte o subvenţie, un subsidiu. 2. Persoană internată într un azil sau într un ospiciu. ♦ Persoană închisă într o închisoare; deţinut. ♦ Animal închis… …   Dicționar Român

  • puşcă — PÚŞCĂ, puşti, s.f. 1. Armă de foc portativă şi individuală cu patul de lemn şi cu ţeava lungă. ♢ Puşcă mitralieră = puşcă la care încărcarea şi descărcarea se execută automat. Puşcă de soc = puşcoci. ♢ expr. (Adverbial) Gol puşcă = a) complet… …   Dicționar Român

  • rob — ROB, ROÁBĂ, robi, roabe s.m. şi f. 1. (În evul mediu, în ţările române) Om aflat în dependenţă totală faţă de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a l omorî. ♦ Om care munceşte din greu. ♦ Persoană luată în captivitate (şi folosită… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”