pălătui

pălătui: pălătuí¹, pălătuiésc, vb. IV (reg.) 1. a locui într-un palat, ca într-un palat; a trăi din belşug. 2. a locui împreună cu cineva.

Trimis de blaurb, 04.07.2008. Sursa: DAR

pălătuí², pălătuiésc, vb. IV (reg.) a vorbi a se sfătui cu cineva; a pune ceva la cale.

Trimis de blaurb, 04.07.2008. Sursa: DAR

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

palat — PALÁT1 s.n. Peretele superior al cavităţii bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum şi din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul gurii. ♢ Palat moale sau vălul… … Dicționar Român
pălătuire — PĂLĂTUÍRE s.f. v. pălătui. [DAR] Trimis de gall, 04.07.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts