păpuşoi

păpuşoi
PĂPUŞÓI, (I, II 1) păpuşoi, s.m., (II 2) păpuşoaie, s.n. I. s.m. Augmentativ al lui păpuşă (I). II. (reg.) 1. s.m. Porumb. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). 2. s.n. Loc plantat cu porumb; porumbişte. [var.: (reg.) popuşói s.m., s.n.] – Păpuşă + suf. -oi.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PĂPUŞÓI s. v. con, porumb, porumbişte, ştiulete.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

păpuşói (păpuşă mare, porumb) s. m., pl. păpuşói
Trimis de siveco, 19.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

păpuşói (porumbişte) s. n., pl. păpuşoáie
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂPUŞÓI1 m. reg. 1) Plantă erbacee cerealieră, cu tulpina înaltă şi viguroasă, cu frunze lungi, cu flori grupate în inflorescenţe spiciforme şi cu fructe în formă de ştiuleţi; porumb. 2) Ştiulete nedezghiocat al acestei plante; porumb. 3) la pl. Cantitate oarecare de grăunţe dezghiocate de pe ştiuleţi; porumb. /păpuşă + suf. păpuşoioi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PĂPUŞ//ÓI2 păpuşoioáie n. reg. v. PĂPUŞOIŞTE. ♢ A o face pe mortul în păpuşoioaie (sau a se face mort în păpuşoi) v. MORT. /păpuşă + suf. păpuşoioi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

păpuşói1, păpuşói, s.m. (reg.) 1. păpuşă care reprezintă o figură masculină; păpuşă mare. 2. bărbat fără personalitate, om de nimic. 3. porumb.4. rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). 5. plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzui sau purpurii şi cu flori mari, roşii, galbene sau pestriţe; belşiţă. 6. plantă denumită şi luşcă albă. 7. plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori mici alburii sau trandafirii; papanaş.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

păpuşói2, păpuşoáie, s.n. (reg.) 1. loc plantat cu porumb; porumbişte. 2. sperietoare de păsări; momâie. 3. (art.) numele unui dans popular executat de fete şi băieţi.
Trimis de blaurb, 31.08.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • mort — MORT, MOÁRTĂ, morţi, moarte, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a… …   Dicționar Român

  • păpuşoişte — PĂPUŞOÍŞTE, păpuşoişti, s.f. (reg.) Porumbişte. [pl. şi: păpuşoişte. – var.: popuşoíşte s.f.] – Păpuşoi + suf. işte. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PĂPUŞOÍŞTE s. v. porumb, porumbişte …   Dicționar Român

  • porumb — FĂINĂ DE PORÚMB s. mălai, (reg.) făină de păpuşoi. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  GUŞA PORÚMBULUI s. v. guşa porumbelului, odolean. Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime  PORÚMB s. 1. (bot.; Zea mays) (reg.) călambuc,… …   Dicționar Român

  • păpuşe — păpúşe (păpúşi), s.f. – 1. Jucărie reprezentînd de obicei o fetiţă. – 2. Marionetă. – 3. Nimfă, larvă. – 4. Cosiţă împletită. – 5. Mănunchi, legătură. – 6. Funie, şir (de ceapă, de usturoi). – 7. Ştiulete tînăr de porumb. – 8. Ciocan de dogar.… …   Dicționar Român

  • tăcea — TĂCEÁ, tac, vb. II. intranz. 1. A nu vorbi nimic. ♢ expr. A tăcea chitic (sau molcom, ca peştele, ca pământul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpuşoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă.… …   Dicționar Român

  • con — 1 Element de compunere însemnând împreună cu , care serveşte la formarea unor substantive (conşcolar, coreferent), a unor verbe (conlocui, convieţui etc.) sau a unor adjective (conaţional). [var.: co ] – Din fr. co(n) (lat. cum ). Trimis de dante …   Dicționar Român

  • domestica — PORC, porci, s.m. 1. Mamifer domestic omnivor, cu capul de formă conică, cu botul alungit, cu corpul acoperit cu păr aspru, scurt şi relativ rar, crescut pentru carnea şi grăsimea lui (Sus scrofa domestica). ♢ Porc sălbatic (sau mistreţ) =… …   Dicționar Român

  • face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… …   Dicționar Român

  • făină — FĂÍNĂ, (2) făinuri, s.f. 1. (De obicei urmat de determinări care arată felul) Pulbere obţinută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor seminţe de plante şi folosită în alimentaţie. ♢ expr. Altă făină se macină acum la moară = s a schimbat… …   Dicționar Român

  • mays — PORÚMB, Ă, (I 1, 2, II) porumbi, s.m., (III) porumbi, e, adj., (I 3) porumburi, s.n. I. 1. s.m. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică şi groasă, cu frunzele lungi şi ascuţite la vârf şi cu inflorescenţa un spic sau un… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”