părtinitor

părtinitor
PĂRTINITÓR, -OÁRE, părtinitori, -oare, adj. Care părtineşte, favorizează, protejază pe cineva în dauna altcuiva. – Părtini + suf. -tor.
Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

Părtinitor ≠ imparţial
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

PĂRTINITÓR adj. partizan, parţial, pătimaş, subiectiv, tendenţios, (rar) pasionat, (reg.) părtăluitor. (O atitudine evident părtinitoroare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PĂRTINITÓR adj. v. binefăcător, favorabil, prielnic, propice.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PĂRTINITÓR s. v. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susţinător.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

părtinitór adj. m., pl. părtinitóri; f. sg. şi pl. părtinitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂRTINIT//ÓR părtinitoroáre (părtinitoróri, părtinitoroáre) (în opoziţie cu nepărtinitor) Care părtineşte; care ţine parte cuiva; parţial. /a părtini + suf. părtinitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • parţial — PARŢIÁL1, Ă, parţiali, e, adj. Care reprezintă numai o parte dintr un tot; care se efectuează numai în parte, care nu cuprinde sau nu acoperă întregul sau totalitatea. [pr.: ţi al] – Din fr. partiel, lat. partialis. Trimis de valeriu, 09.07.2005 …   Dicționar Român

  • faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… …   Dicționar Român

  • tendenţios — TENDENŢIÓS, OÁSĂ, tendenţioşi, oase, adj. Care urmăreşte un anumit scop, care trădează o tendinţă ascunsă; care vrea să insinueze ceva; lipsit de obiectivitate, părtinitor. [pr.: ţi os] – Din fr. tendancieux. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… …   Dicționar Român

  • pătimaş — PĂTIMÁŞ, Ă, pătimaşi, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Cuprins, stăpânit de o patimă, rob al unei pasiuni; p. ext. părtinitor. ♦ Care exprimă, trădează patimă; determinat de patimă; pasionat. ♢ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş. 2. (înv. şi reg.)… …   Dicționar Român

  • subiectiv — ≠ obiectiv Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  SUBIECTÍV adj. v. individual, particular, personal, propriu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  subiectív adj. m. (sil. biec ; mf. sub ), pl. subiectívi; …   Dicționar Român

  • subiectivă — SUBIECTÍV, Ă, subiectivi, e, adj. 1. (fil.) Care consideră că baza a tot ce există este conştiinţa individuală; care neagă faptul că îndărătul senzaţiilor se află obiectele reale, independente de om. Idealism subiectiv. 2. Care are un caracter… …   Dicționar Român

  • FC Argeş Piteşti — Argeş Piteşti Full name Fotbal Club Argeş Piteşti Nickname(s) Vulturii violeţi (Violet Eagles) Trupa din Trivale (Trivale S …   Wikipedia

  • apărător — APĂRĂTÓR, OÁRE, apărători, oare, adj., subst. 1. adj. Care apără sau protejează. 2. s.m. şi f. Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. ♦ Persoană care apără cauza cuiva în faţa justiţiei. ♦ Jucător dintr o echipă sportivă care are… …   Dicționar Român

  • binefăcător — BINEFĂCĂTÓR, OÁRE, binefăcători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care face bine, care foloseşte. 2. s.m. şi f. Persoană care face bine altora. – Bine + făcător (după fr. bienfaiteur şi bienfaisant). Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  B …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”