părăluţă


părăluţă
PĂRĂLÚŢĂ, părăluţe, s.f. 1. Diminutiv la lui para3. 2. (bot.; reg.) Bănuţ. – Para3 + suf. -uţă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PĂRĂLÚŢĂ s. v. bănuţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

părălúţă s. f., g.-d. art. părălúţei; pl. părălúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂRĂLÚŢ//Ă părăluţăe f. (diminutiv de la para) Plantă erbacee decorativă, asemănătoare cu margaretele, cultivată pentru florile mici, rotunde, de culoare albă sau roz; bănuţ. /para + suf. părăluţăuţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bănuţ — BĂNÚŢ, bănuţi, s.m. 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulţi. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici şi rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluţă, bănuţel… …   Dicționar Român

  • bumbuşor — BUMBUŞÓR, bumbuşori, s.m. I. (pop.) Năsturaş. II. (bot.; reg.) 1. Bănuţ (2) (Bellis perennis). 2. Bumburez (2) (Schoenus nigricans). – Bumb + suf. uşor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BUMBUŞÓR s. (bot.; Schoen …   Dicționar Român

  • butculiţă — BUTCULÍŢĂ s. v. bănuţ, părăluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • bănuţei — BĂNUŢÉI s. pl. v. bănuţ, cimişir, părăluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • bănuţele — BĂNUŢÉLE s. pl. v. bănuţ, părăluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • floare — FLOÁRE, flori, s.f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată şi care are de obicei o corolă frumoasă şi variat colorată. ♢ (La sg. cu înţeles colectiv) Salcâmi plini de floare. ♢ loc. adj. În floare = (despre plante)… …   Dicționar Român

  • floricelefrumoase — FLORICELEFRUMOÁSE s. pl. v. bănuţ, părăluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • fruşiţă — FRÚŞIŢĂ s. v. bănuţ, părăluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  fruşíţă (fruşíţe), s.f. – Margaretă (Bellis perennis). Origine necunoscută. După Cihac, II, 500, Puşcariu, Diminutivsuffixe, 71 şi DAR, de la numele Frosa, Frusina… …   Dicționar Român

  • mărgărită — MĂRGĂRÍTĂ, mărgărite, s.f. (bot.; pop.) Margaretă. – Din ngr. margaríta. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂRGĂRÍTĂ s. v. bănuţ, boul domnului, boul lui dumnezeu, buburuză, crizantemă, dumitriţă, margaretă, părăluţă, tufănică, vaca… …   Dicționar Român

  • para — PARA1 Element de compunere care înseamnă: a) foarte , tare , puternic şi serveşte la formarea unor adjective şi a unor substantive; b) (depr.) mult , prea numeros şi serveşte la formarea unor substantive folosite la plural. – Din ngr. pará, fr.… …   Dicționar Român