păstor

păstor
PĂSTÓR, păstori, s.m. 1. Cioban. ♢ Compus: (astron.; pop.) Păstorul-cu-Oile = Cloşca-cu-Pui. 2. fig. Preot; p. ext. conducător, îndrumător (spiritual). – lat. pastor.
Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

PĂSTÓR s. v. cioban.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PĂSTÓR s. v. părinte, popă, preot.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PĂSTORUL-CU-ÓILE s. art. v. pleiadele.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

păstór s. m., pl. păstóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Păstórul-cu-Óile (astron.) s. pr. m.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂSTÓR păstori m. 1) Persoană care are în grijă oile; cioban. ♢ păstorul-cu-Oile constelaţie din emisfera boreală. 2) rel. Slujitor al cultelor (la protestanţi). /<lat. Pastor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

păstór (păstóri), s.m.1. Cioban. – 2. Pastor, prelat. – Megl. păstir, istr. pastor. lat. pastor (Puşcariu 1284; Candrea-Dens., 1355; REW 6279), cf. prov. pastre, cat., sp., port. pastor. Rezultatul normal ar fi păstore, dar a fost redus la tipul de decl. II, ca în cazul lui păun, tăun etc. (după Puşcariu, trebuie să se pornească de la un lat. *pastorius; după Tiktin, ar fi fost influenţat de substantivele în -or). E dubletul lui pastor, s.m. (pastor protestant), din germ. Pastor. Der. păstorel, s.m. (ciobănaş; codobatură galbenă, Motacilla flava); păstori, vb. (a paşte vitele, a ciobăni; a păstori o turmă de credincioşi); păstorie, s.f. (ocupaţie de păstor); păstoresc, adj. (de păstor, pastoral); păstoreşte, adv. (ca un păstor); păstorit, s.n. (creşterea vitelor); păstoriţă, s.f. (ciobăniţă); păstoricesc, adj. (rar, pastoral, de păstor spiritual); arhipăstor, s.m. (prelat). – Din rom. provine mag. pásztor (Candrea, Elemente, 400).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Pastor(in) — Pastor(in) …   Deutsch Wörterbuch

  • Pastor — (lat.: pastor = Hirte) ist die Bezeichnung für Geistliche im Dienst der Kirchengemeinde. In den evangelischen Kirchen ist die Bezeichnung Pastor ein Titel für den Pfarrer. Inhaltsverzeichnis 1 Etymologie 2 Protestantismus 3 Katholizismus …   Deutsch Wikipedia

  • pastor — PÁSTOR, pastori, s.m. Preot protestant. – Din germ. Pastor, lat. pastor. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  pástor s. m., pl. pástori Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PÁSTOR pastori …   Dicționar Român

  • Pastor — • A priest who has the cure of souls, that is, who is bound in virtue of his office to promote the spiritual welfare of the faithful by preaching, administering the sacraments, and exercising certain powers of external government Catholic… …   Catholic encyclopedia

  • pastor — pastor, ra (Del lat. pastor, ōris). 1. m. y f. Persona que guarda, guía y apacienta el ganado, especialmente el de ovejas. 2. Persona que tiene la prelatura o cualquier otra dignidad eclesiástica cristiana con fieles a su cargo y cuidado. En la… …   Diccionario de la lengua española

  • pastor — sustantivo masculino,f. 1. Persona que por oficio cuida ganado: pastor de ovejas, pastor de cabras. sustantivo masculino 1. Área: religión Sacerdote, especialmente el de las Iglesias reformadas: El pastor despide a los feligreses a la puerta de… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • Pastor — Saltar a navegación, búsqueda Para otros usos de este término, véase Pastor (desambiguación). Un pastor en Valdunquillo, España. Un pastor es la persona que se dedica a la cría, guía y cuidado del …   Wikipedia Español

  • Pastor — Sm Geistlicher erw. reg. (14. Jh.) Entlehnung. Im Frühneuhochdeutschen entlehnt aus ml. pastor Seelenhirte , aus l. pāstor Hirte , zu l. pāscere (pāstum) fressen lassen, weiden lassen, weiden . Seit der Reformation ist Pastor die Bezeichnung für… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • pastor — |ô| s. m. 1. Pessoa que guarda, guia e apascenta o gado. 2. Zagal, pegureiro. 3.  [Figurado] Cura de almas, pároco. 4. Ministro, protestante. • adj. 5. Que faz ou leva vida de pastor. 6. bom Pastor: Jesus Cristo. 7. cavalo pastor: garanhão.… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Pastor — Pastor: Die Bezeichnung für »Pfarrer, Seelsorger« (mhd. pastor) ist aus mlat. pastor »Seelenhirte« entlehnt, das auf lat. pastor »Hirte« zurückgeht (nach dem biblischen Bild von Christus als dem guten Hirten). Lat. pastor ist eine Bildung zu lat …   Das Herkunftswörterbuch

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”