radicelă

radicelă: RADICÉLĂ, radicele, s.f. Rădăcină secundară care se dezvoltă pe rădăcina principală. – Din fr. radicelle.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RADICÉLĂ s. (bot.) rădăcină laterală, rădăcină secundară.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

radicélă s. f., g.-d. art. radicélei; pl. radicéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RADICÉLĂ s.f. Ramificaţie secundară a rădăcinii principale a unei plante. [< fr. radicelle].

Trimis de LauraGellner, 02.03.2007. Sursa: DN

RADICELĂ s. f. ramificaţie secundară a rădăcinii principale. (< fr. radicelle)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужна курсовая?

radicela — |é| s. f. Radícula … Dicionário da Língua Portuguesa
radicela — Ramificación de la raíz … Diccionario ecologico
radicela — ► sustantivo femenino BOTÁNICA Raíz secundaria, muy pequeña, que es ramificación de la raíz principal … Enciclopedia Universal
radicélã — s. f., g. d. art. radicélei; pl. radicéle … Romanian orthography
radicela — RADICÉL//A radicelae f. bot. Rădăcină secun dară care se dezvoltă din rădăcina principală. /<fr. radicelle Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
rădăcină — RĂDĂCÍNĂ, rădăcini, s.f. 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol şi îşi absoarbe substanţele hrănitoare; (pop.) parte a plantei aflată în pământ, indiferent de structura şi funcţiile pe care le are. ♢ Compus: (bot.)… … Dicționar Român
mustaţă — MUSTÁŢĂ, mustăţi, s.f. I. 1. Părul care creşte deasupra buzei superioare la bărbaţi. ♢ expr. (fam.) A i râde (sau a i zâmbi cuiva) mustaţa = a se bucura. A râde (sau a i zâmbi) pe sub mustaţă = a rade (sau a zâmbi) pe ascuns sau reţinut (şi… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias