radio

RÁDIO¹- Element de compunere care indică referirea unei mărimi, a unui aparat etc. la radiaţia electromagnetică şi care serveşte la formarea unor substantive. [pr.: -di-o] – Din fr. radio-.

Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX '98



RÁDIO², radiouri, adj. invar., s.n. I. adj. invar. 1. Referitor la radioreceptoare. 2. Referitor la emisiunile difuzate prin radio² (2). 3. Referitor la radiaţia electromagnetică, de radiaţie electromagnetică. II. s.n. 1. Instalaţie de transmitere a sunetelor prin unde electromagnetice, cuprinzând aparatele de emisiune şi pe cele de recepţie. 2. spec. Aparat de recepţie radiofonică; radioreceptor. 3. Sistemul şi activitatea de difuzare a programelor de ştiri, de muzică etc. prin radio² (2). 4. Instituţie care dirijează şi coordonează problemele referitoare la radio² (I,3) [Pr- -di-o] – Din fr. radio, germ. Radio.

Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX '98



RÁDIO s. 1. radioreceptor. (Şi-a cumpărat un nou radio.) 2. v. radiodifuziune.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



rádio s. n. (sil. -di-o), art. radióul; pl. radióuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RÁDIO radióuri n. 1) Instalaţie de transmitere şi de recepţie la distanţă a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice. 2) Aparat de recepţie a emisiunilor difuzate de o astfel de instalaţie; radioreceptor. Ascultă muzică la radio. 3) Sistem de difuzare a programelor prin radioreceptor. 4) Instituţie care dirijează întocmirea şi difuzarea programelor informative şi culturale prin această instalaţie; radiodifuziune. radioul moldovenesc. [Sil. -di-o] /<fr. radio, germ. Radio

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



RADIO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia: 1. "(relativ la) energia radiantă şi radiaţii de diferite naturi"; 2. "(referitor la) undele electromagnetice şi la aplicaţiile lor", "radiofonic", "radiofonie", "radiotelegrafie". [pron. -di-o-, var. radi-. / < fr., it., engl. radio-, cf. lat. radius – rază].

Trimis de LauraGellner, 18.04.2008. Sursa: DN



RÁDIO s.n. 1. Instalaţie de transmitere şi de recepţie a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparatele de emisie şi de recepţie folosite în acest scop. 2. Sistemul de difuzare a programelor (artistice, culturale etc.) prin radio (1). 3. Instituţie care dirijează problemele referitoare la radio (1, 2). [pron. -di-o, art. radioul, pl. -ouri. / < fr., it. radio, germ. Radio].

Trimis de LauraGellner, 02.03.2007. Sursa: DN



RADI(O)- elem. "rază, unde, radiaţie, radioactivitate". (< fr. radi/o/-, cf. lat. radius)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



RADIO¹- v. radi(o)-.

Trimis de raduborza, 27.11.2007. Sursa: MDN



RÁDIO² I. s. n. 1. instalaţie de transmitere şi de recepţie a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparat de emisie şi de recepţie folosit în acest scop. 2. sistemul şi activitatea de difuzare a programelor prin radio² (I, 1). 3. instituţie care dirijează problemele referitoare la radio² (I, 1, 2). II. adj. inv. 1. referitor la radioreceptoare. 2. referitor la emisiunile difuzate prin radio² (I, 1). 3. referitor la radiaţia electromagnetică. (< fr. radio, germ. Radio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN