raportare

raportare
RAPORTÁRE, raportări, s.f. Faptul de a (se) raporta.v. raporta.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RAPORTÁRE s. v. referire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

raportáre s. f., g.-d. art. raportării; pl. raportări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RAPORTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) raporta şi rezultatul ei. [< raporta].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • adultomorfism — adultomorfísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ADULTOMORFÍSM s. n. interpretare a comportamentului copiilor prin raportare la comportamentul adulţilor. (< adult + morfism) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • coeficient — COEFICIÉNT, coeficienţi, s.m. 1. Element constant într o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanţe şi care este constantă pentru acel… …   Dicționar Român

  • coordonată — COORDONÁTĂ s. v. indicator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  coordonátă s. f., pl. coordonáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  COORDONÁT//Ă coordonatăe f. 1) mat. Fiecare dintre numerele care precizează… …   Dicționar Român

  • măsură — MĂSÚRĂ, măsuri, s.f. I. 1. Valoare a unei mărimi, determinată prin raportarea la o unitate dată; măsurare, determinare. ♢ loc. adj. şi adv. După (sau pe) măsură = despre îmbăcăminte sau încălţăminte) potrivit cu dimensiunile corpului; după… …   Dicționar Român

  • provocare — PROVOCÁRE, provocări, s.f. Acţiunea de a provoca şi rezultatul ei; provocaţie. – v. provoca. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROVOCÁRE s. 1. v. instigare. 2. v. asmuţire. 3. sfidare, sfruntare. (Aruncă cuiva o provocare.) 4.… …   Dicționar Român

  • referinţă — REFERÍNŢĂ, referinţe, s.f. l. Informaţie pe care o dă cineva cu privire la situaţia unei persoane. ♦ p. gener. Informaţie, lămurire, explicaţie. 2. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. ♦ Sistem de referinţă = a) (geom.)… …   Dicționar Român

  • referire — REFERÍRE, referiri, s.f. (Rar) Faptul de a (se) referi. ♢ loc. prep. Cu referire la... = în legătură cu..., referitor, relativ la... – v. referi. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  REFERÍRE s. raportare, referinţă, (înv.) provocare.… …   Dicționar Român

  • relativism — RELATIVÍSM s.n. Doctrină care postulează relativitatea cunoştinţelor omeneşti, în sensul că nimic nu este absolut adevărat decât prin raportare la individ. ♦ Relativitate. – Din fr. relativisme. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • sinteză — SINTÉZĂ, sinteze, s.f. 1. Metodă ştiinţifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare; îmbinare a două sau a mai multor elemente care pot forma un tot.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”