rebel

rebel
REBÉL, -Ă, rebeli, -e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care ia parte activă la o rebeliune, care îndeamnă la rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ fig. (Despre păr) Care nu se aşază, nu stă pieptănat. ♦ fig. (Despre boli) Care are aspect acut, care cedează greu la tratamentul medical, care se vindecă greu. – Din fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebelle.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

REBÉL adj., s. 1. adj., s. v. răsculat. 2. adj. v. chinuitor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

rebél adj. m., s. m., pl. rebéli; f. sg. rebélă, pl. rebéle
Trimis de siveco, 13.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

REBÉL rebelă (rebeli, rebele) 1) şi substantival (despre persoane) Care participă sau instigă la o rebeliune; răzvrătit; revoltat. 2) Care manifestă nesupunere; în stare de revoltă. 3) (despre boli) Care se vindecă greu. Are o tuse rebelă. /<fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebelle
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

REBÉL, -Ă adj., s.m. şi f. Participant la o rebeliune; (cel) care aţâţă la revoltă. ♦ Nesupus, recalcitrant. // adj. 1. (fig.; despre o boală) Care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu. 2. (Despre păr) Care nu stă pieptănat. [< fr. rebelle].
Trimis de LauraGellner, 06.03.2007. Sursa: DN

REBÉL, -Ă I. adj., s. m. f. participant la o rebeliune. ♢ nesupus, recalcitrant. II. adj. 1. (fig.; despre boli) care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu. 2. (despre păr) care nu stă pieptănat. (< fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebello)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?
Synonyms:
, , , ,


Look at other dictionaries:

  • Rebel — bezeichnet: ein Schachprogramm, siehe Rebel (Schach) Rebel 250, Motorrad der Marke Honda Rebel ist der Name folgender Personen: Benny Rebel (* 1968), deutscher Fotograf und Umweltschützer Carl Max Rebel (1874–1959), deutscher Maler François Rebel …   Deutsch Wikipedia

  • rebel — n Rebel, insurgent, iconoclast are comparable when they denote one who rises up against constituted authority or the established order. Rebel carries the strongest implication of a refusal to obey or to accept dictation and of actual, often armed …   New Dictionary of Synonyms

  • rebel — [reb′əl; ] for v. [ ri bel′] n. [ME < OFr rebelle < L rebellis, rebel, rebellious < rebellare: see REBEL the vi.] 1. one who engages in armed resistance against the established government of one s country 2. a person who resists any… …   English World dictionary

  • Rebel — Reb el (r[e^]b [e^]l), a. [F. rebelle, fr. L. rebellis. See {Rebel}, v. i.] Pertaining to rebels or rebellion; acting in revolt; rebellious; as, rebel troops. [1913 Webster] Whoso be rebel to my judgment. Chaucer. [1913 Webster] Convict by flight …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Rebel — Re*bel (r[ e]*b[e^]l ), v. i. [imp. & p. p. {Rebelled} (r[ e]*b[e^]ld); p. pr. & vb. n. {Rebelling}.] [F. rebeller, fr. L. rebellare to make war again; pref. re again + bellare to make war, fr. bellum war. See {Bellicose}, and cf. {Revel} to… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Rebel — Reb el, n. [F. rebelle.] One who rebels. [1913 Webster] Syn: Revolter; insurgent. Usage: {Rebel}, {Insurgent}. Insurgent marks an early, and rebel a more advanced, stage of opposition to government. The former rises up against his rulers, the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • rebel — [adj] not obeying insubordinate, insurgent, insurrectionary, mutinous, rebellious, revolutionary; concept 401 Ant. complaisant, compliant, obedient rebel [n] person who does not obey agitator, anarchist, antagonist, apostate, demagogue, deserter …   New thesaurus

  • Rebel — Rebel, so v.w. Revel …   Pierer's Universal-Lexikon

  • rebel — I verb arise, be disloyal, be insubordinate, be treasonable, betray, break with, concitare, defy, denounce, dethrone, disobey, insurrect, mutiny, oppose, overthrow, recalcitrate, refuse to conform, refuse to support, renounce, resist, resist… …   Law dictionary

  • rèbel — m rij. pobunjenik, ustanik, buntovnik …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”