recrudescenţă


recrudescenţă
RECRUDESCÉNŢĂ, recrudescenţe, s.f. (med.) Revenire într-o formă mai acută a unei boli sau a unei epidemii după scăderea intensităţii acestora. ♦ fig. Reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat şi mai intens a unei activităţi, a unei stări etc. – Din fr. recrudescence.
Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX '98

RECRUDESCÉNŢĂ s. v. agravare, înrăutăţire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

recrudescénţă s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. recrudescénţei; pl. recrudescénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RECRUDESCÉNŢ//Ă recrudescenţăe f. 1) Reintensificare a unei boli după o perioadă de stare latentă; revenire a bolii într-o formă mai acută. 2) Înviorare a unei activităţi după o perioadă de stagnare. /<fr. recrudescence
Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: NODEX

RECRUDESCÉNŢĂ s.f. Înrăutăţire, agravare, revenire mai acută a unei boli. ♦ (fig.) Reluare mai intensă, creştere, întărire a unei activităţi, a unei stări etc. [< fr. recrudescence, cf. lat. recrudescere – a se întări].
Trimis de LauraGellner, 09.03.2007. Sursa: DN

RECRUDESCÉNŢĂ s. f. revenire într-o formă mai acută a unei boli, epidemii; înrăutăţire, agravare. ♢ (fig.) reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat, mai intens a unei activităţi, a unui proces etc. (< fr. recrudescence)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • recrudescénţã — s. f. (sil. cru ), g. d. art. recrudescénţei; pl. recrudescénţe …   Romanian orthography

  • recrudescent — RECRUDESCÉNT, Ă, recrudescenţi, te, adj. (med.; adesea fig.) Care prezintă o recrudescenţă; care îşi reia forţa, intensitatea. – Din fr. recrudescent. Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX 98  RECRUDESCÉNT adj. v. agravat, înrăutăţit.… …   Dicționar Român

  • palindromie — PALINDROMÍE s. f. recrudescenţă a unei boli. (< engl. palindromia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • înrăutăţire — ÎNRĂUTĂŢÍRE, înrăutăţiri, s.f. Faptul de a (se) înrăutăţi; agravare. [pr.: ră u ] – v. înrăutăţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNRĂUTĂŢÍRE s. 1. (fig.) stricare, (fam. fig.) zbârlire. (înrăutăţire vremii.) 2 …   Dicționar Român