regreta — |ê| s. f. 1. [Tipografia] Reguazinha para passar a composição do componedor para o granel. 2. Régua que serve para medir a composição … Dicionário da Língua Portuguesa
regretá — vb. (sil. gre ), ind. prez. 1 sg. regrét, 3 sg. şi pl. regrétã … Romanian orthography
regretar — regreta fr. regretter. voir plànher … Diccionari Personau e Evolutiu
plânge — PLẤNGE, plâng, vb. III. 1. intranz. A vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoţie sau de bucurie); a lăcrima. 2. tranz. A boci, a jeli o persoană moartă, un lucru pierdut, o situaţie dureroasă, vărsând lacrimi, tânguindu se. ♦ A regreta o… … Dicționar Român
căi — CĂÍ, căiesc, vb. IV. refl. A i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaşte că a greşit. ♦ tranz. (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Din sl. kajati sen. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CĂÍ vb. 1. a se pocăi, a regreta, (reg.) a se … Dicționar Român
bănui — BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. tranz. A presupune; a presimţi; a întrevedea o anumită situaţie, o anumită soluţie etc. 2. tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. intranz. (reg.) A se supăra pe cineva; a i face… … Dicționar Român
jeli — JELÍ, jelesc vb. IV. 1. refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. tranz. şi intranz. A boci un mort. 3. tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta. – Din sl. žaliti. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
regretat — REGRETÁT, Ă, regretaţi, te, adj. (Despre o persoană decedată; şi substantivat, art.) De care îţi pare rău că nu mai există; (despre o întâmplare, o situaţie etc.) de care îţi pare rău că s a întâmplat. – v. regreta. Trimis de dante, 13.09.2007.… … Dicționar Român
buză — BÚZĂ, buze, s.f. l. Fiecare dintre cele două părţi cărnoase care mărginesc gura şi acoperă dinţii. ♢ Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este uşor despicată (ca la iepure). ♢ expr. (fam.) A rămâne cu buzele umflate … Dicționar Român
muşca — MUŞCÁ, muşc, vb. I. l. tranz. A apuca cu dinţii şi a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâşiind). ♢ expr. A şi muşca mâinile (sau degetele) = a) a se căi amarnic; b) a se înfuria. A şi muşca limba (sau buzele) = a şi ascunde un sentiment … Dicționar Român
