remaiat


remaiat
REMAIÁT s.n. Faptul de a remaia; remaiere. – v. remaia.
Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX '98

remaiát s. n. (sil. -iat)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REMAIÁT s. n. remaiere. (< remaia)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • remaiá — vb. (sil. ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, 3 sg. şi pl. remaiázã, 1 pl. remaiém (sil. iem); conj. prez. 3 sg. şi pl. remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát …   Romanian orthography

  • remaia — REMAIÁ, remaiez, vb. I. tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând şi prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deşirate. – Din fr. remailler. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  remaiá vb. (sil …   Dicționar Român

  • remaiere — REMAIÉRE, remaieri, s.f. Acţiunea de a remaia şi rezultatul ei; remaiat. – v. remaia. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  REMAIÉRE s. remaiaj. (remaiere ciorapilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  remaiére s. f.… …   Dicționar Român