- remania
- REMANIÁ, remaniez, vb. I. tranz. 1. A face modificări în organizarea unei instituţii, în compoziţia unui guvern etc. 2. A transforma parţial o maşină, o instalaţie sau o construcţie, după o deteriorare, cu scopul readucerii în starea de funcţionare sau pentru a-i îmbunătăţi caracteristicile funcţionale. 3. A înlătura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescripţiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate nici rebut total. [pr.: -ni-a] – Din fr. remanier.Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX '98remaniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. remaniéz, 3 sg. şi pl. remaniáză, 1 pl. remaniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. remaniéze; ger. remaniínd (sil. -ni-ind)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA REMANI//Á remaniaéz tranz. 1) (organe de conducere) A supune unor modificări de componenţă sau de structură; a modifica. 2) (materiale, maşini etc.) A face să devină mai bun din punct de vedere calitativ sau să revină la starea de mai înainte; a îmbunătăţi; a ameliora; a remedia. [Sil. -ni-a] /<fr. remanierTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREMANIÁ vb. I. tr. A modifica (o lucrare, o instituţie etc.); (spec.) a schimba compoziţia unui guvern. [pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. remanier].Trimis de LauraGellner, 16.03.2007. Sursa: DNREMANIÁ vb. tr. 1. a modifica (o lucrare, o instalaţie, o instituţie); a schimba compoziţia unui guvern. 2. a înlătura defectele unor materiale sau produse care nu corespund prescripţiilor tehnice impuse. (< fr. remanier)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.