reparatoriu


reparatoriu
REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire.
Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

reparatóriu (med., jur.) adj. m. [-riu pron. -rĩu], f. reparatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. reparatórii
Trimis de siveco, 15.08.2005. Sursa: Dicţionar ortografic

REPARATÓRIU, -IE adj. Reparator. [pron. -riu. / cf. fr. réparatoire].
Trimis de LauraGellner, 19.03.2007. Sursa: DN

REPARATÓRIU, -IE adj. reparator. (< fr. réparatoire)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • reparator — REPARATÓR, OÁRE, reparatori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care repară, reparatoriu; p. ext. care înviorează. ♦ (jur.) Care acoperă o pagubă. – Din fr. réparateur. Trimis de IoanSoleriu, 06.07.2004. Sursa: DEX 98  REPARATÓR s. v. depanator.… …   Dicționar Român