repetare


repetare
REPETÁRE, repetări, s.f. Acţiunea de a (se) repeta şi rezultatul ei; repetiţie. – v. repeta.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

REPETÁRE s. 1. v. repetiţie. 2. v. recapitulare. 3. (livr.) reiterare, reiteraţie. (repetare unei acţiuni.) 4. v. re-editare. 5. v. reînnoire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

repetáre s. f., g.-d. art. repetării, pl. repetări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REPETÁRE s.f. Acţiunea de a (se) repeta şi rezultatul ei; repetiţie. [< repeta].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aliteraţie — ALITERÁŢIE, aliteraţii, s.f. 1. Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiaşi sunet sau a unui grup de sunete în cuvinte care se succedă. 2. (med.) Repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitaţie psihică. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • ecou — ECÓU, ecouri, s.n. 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ Unde reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe. 2. fig. Răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc. ♢… …   Dicționar Român

  • repetiţie — REPETÍŢIE, repetiţii, s.f. 1. Repetare, reluare a aceloraşi vorbe, idei, acţiuni etc. ♢ Armă cu repetiţie = armă cu care se pot trage mai multe focuri (reîncărcându se automat). ♦ Exerciţiu făcut de către interpreţi pentru pregătirea unui… …   Dicționar Român

  • cadenţă — CADÉNŢĂ, cadenţe, s.f. 1. Mişcare ritmică şi uniformă; ritm. ♢ loc. adv. În cadenţă = cu mişcări repetate la intervale egale. ♦ Numărul de lovituri pe care o armă de foc le trage pe minut. ♦ (fiz.) Frecvenţă; viteză de repetare a unui fenomen. 2 …   Dicționar Român

  • ecolalie — ECOLALÍE s.f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea automată a sunetelor auzite la alţii. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. – Din fr. écholalie. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  ecolalíe s. f.,… …   Dicționar Român

  • frecvenţă — FRECVÉNŢĂ, frecvenţe, s.f. 1. Repetare deasă şi regulată a unei acţiuni, a unui fapt. ♦ (În învăţământ) Participare a studenţilor sau a elevilor la cursuri. 2. (fiz.) Mărime care arată de câte ori se produce un fenomen într o unitate de timp. ♢… …   Dicționar Român

  • procitanie — PROCITÁNIE, procitanii, s.f. (înv.) Recitire, repetiţie, repetare. ♦ Examinare (recapitulativă) a elevilor. – Din rus. pročitanic. Trimis de oprocopiuc, 18.04.2004. Sursa: DEX 98  PROCITÁNIE s. v. ascultare, chestionare, examinare, interogare,… …   Dicționar Român

  • tautologie — TAUTOLOGÍE, tautologii, s.f. 1. Greşeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiaşi idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. 2. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu acelaşi sens, dar cu funcţiuni… …   Dicționar Român

  • antimetabolă — ANTIMETÁBOLĂ, antimetabole, s.f. (Rar) Anagramă. – Din fr. antimétabole. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ANTIMETÁBOLĂ s. v. anagramă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  antimetábolă s. f. → metabolă Trimis de… …   Dicționar Român

  • antistrofă — ANTISTRÓFĂ, antistrofe, s.f. 1. A două parte în triada strofă antistrofă epodă a unei poezii lirice cântate de cor după strofă şi înainte de epodă în teatrul antic grec. 2. Repetare a cuvintelor în ordine inversă în vers, în frază. – Din fr.… …   Dicționar Român