revocare

revocare
REVOCÁRE, revocări, s.f. 1. Acţiunea de a revoca şi rezultatul ei; revocaţie. 2. (jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voinţă a persoanei care l-a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act prin care organul de stat competent hotărăşte încetarea calităţii sale de membru într-un organ ales. ♦ Retragere de către alegători a mandatului încredinţat unei persoane de a-i reprezenta în organele de conducere ale statului. – v. revoca.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

REVOCÁRE s. anulare, contramandare, (înv.) revocaţie. (revocare unui ordin.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

revocáre s. f., g.-d. art. revocării; pl. revocări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REVOC//ÁRE revocareări f. 1) v. A REVOCA. 2) Retragere de către alegători a mandatului încredinţat unei persoane. /v. a revoca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

REVOCÁRE s.f. Acţiunea de a revoca şi rezultatul ei; anulare, retragere, contramandare; revocaţie. [< revoca].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • revocare — (ant. o non com. rivocare, non più usato nelle forme con l accento sul radicale) v. tr. [dal lat. revŏcare, der. di vocare chiamare , col pref. re  ] (io rèvoco [ant. revòco o rivòco ], tu rèvochi, ecc.). 1. (amministr., giur.) [dichiarare non… …   Enciclopedia Italiana

  • revocare — index recall (call back) Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • revocare — re·vo·cà·re v.tr. (io revoco) 1a. LE richiamare qcn. da un luogo o in un luogo, far tornare indietro: Delfo a suoi tripodi chiaro sonanti | rivoca Apolline (Carducci) | fig., richiamare alla memoria, rievocare: se ciò ch è detto alla mente… …   Dizionario italiano

  • revocare — {{hw}}{{revocare}}{{/hw}}v. tr.  (io revoco , tu revochi ) 1 (lett.) Richiamare (anche fig.). 2 Annullare, disdire: revocare un ordine. ETIMOLOGIA: dal lat. revocare ‘chiamare (vocare) indietro (re )’ …   Enciclopedia di italiano

  • revocáre — s. f., g. d. art. revocärii; pl. revocäri …   Romanian orthography

  • revocare — v. tr. 1. (lett.) richiamare 2. annullare, disdire, abrogare, cancellare, cassare, ritirare, ritrattare □ derogare CONTR. emanare, approvare, decretare, omologare, sancire, sanzionare, emettere, fissare, aggiudicare, applicare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • Non revocare potes, quae periere dies. — См. Весна моих промчалась дней И ей ужель возврата нет? …   Большой толково-фразеологический словарь Михельсона (оригинальная орфография)

  • révoquer — [ revɔke ] v. tr. <conjug. : 1> • 1350; revochier « rappeler (les âmes des morts) » 1190 ; lat. revocare 1 ♦ Destituer (un fonctionnaire, un magistrat, un officier ministériel). ⇒ casser, destituer, relever (de ses fonctions); révocation.… …   Encyclopédie Universelle

  • revoca — REVOCÁ, revóc, vb. I. tranz. 1. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziţie. 2. A scoate dintr o funcţie publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea funcţie printr un act de guvernământ. – Din fr …   Dicționar Român

  • revocaţie — REVOCÁŢIE s.f. Revocare. – Din lat. revocatio, fr. révocation. Trimis de C Taut, 22.02.2004. Sursa: DEX 98  REVOCÁŢIE s. v. anulare, contramandare, revocare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  revocáţie s. f. (sil. ţi e) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”