baladare

baladá vb., ind. prez. 1. sg. baladéz, 3 sg. şi pl. baladeáză

Trimis de siveco, 08.04.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



BALADÁ vb. I. intr., refl. (Franţuzism) A se plimba mult (fără scop, fără ţintă). [< fr. balader].

Trimis de LauraGellner, 08.04.2009. Sursa: DN