balansare

balansare
BALANSÁRE, balansări, s.f. Acţiunea de a (se) balansa; legănare, balans, pendulare. – v. balansa.
Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BALANSÁRE s. balans, clătinare, legănare, oscilare, oscilaţie, pendulare.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

balansáre s. f., g.-d. art. balansării; pl. balansări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BALANSÁRE s.f. Acţiunea de a (se) balansa; oscilare. [< balansa].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • balans — BALÁNS, balansuri, s.n. 1. Mişcare de legănare a unui obiect; pendulare, balansare. 2. (În sintagmele) Balans al culorilor = reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune în culori, pentru obţinerea reproducerii fidele a culorilor.… …   Dicționar Român

  • libraţie — LIBRÁŢIE, libraţii, s.f. (astron.) Mişcare aparentă, de uşoară balansare a lunii faţă de poziţia sa mijlocie, care permite observarea de pe pământ a ceva mai mult de jumătate din suprafaţa lunară. – Din fr. libration. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • legănare — LEGĂNÁRE, legănări, s.f. Acţiunea de a (se) legăna şi rezultatul ei; clătinare, balansare, legănătură. – v. legăna. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEGĂNÁRE s. 1. v. balansare. 2. v. bălăbănire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • oscilare — OSCILÁRE, oscilări, s.f. Acţiunea de a oscila şi rezultatul ei; balansare, clătinare, legănare, pendulare. ♦ fig. Şovăială, ezitare; fluctuaţie. – v. oscila. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSCILÁRE s. 1. v. balansare. 2. v.… …   Dicționar Român

  • basculare — BASCULÁRE, basculări, s.f. Acţiunea de a bascula. – v. bascula. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  basculáre s. f., g. d. art. basculării; pl. basculări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BASCULÁRE …   Dicționar Român

  • clătinare — CLĂTINÁRE, clătinări, s.f. Acţiunea de a (se) clătina; clătinat. – v. clătina. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂTINÁRE s. 1. v. balansare. 2. v. bălăbănire. 3. v. cutremurătură. 4. v. hurducătură. 5 …   Dicționar Român

  • contrabalansare — CONTRABALANSÁRE, contrabalansări, s.f. Acţiunea de a contrabalansa; egalare, cumpănire, echilibrare. – v. contrabalansa. Trimis de Joseph, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONTRABALANSÁRE s. v. echilibrare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • moţ — MOŢ1, moţuri, s.n. 1. Şuviţă de păr (mai lung şi mai des) din frunte sau din creştetul capului (la oameni şi la animale). ♢ expr. (fam.) (A fi) cu moţ (în frunte) sau mai cu moţ = (a se socoti) cu vază, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. A… …   Dicționar Român

  • nutaţie — NUTÁŢIE, nutaţii, s.f. 1. Mişcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului, determinată de atracţia variabilă pe care o exercită Soarele şi Luna asupra ecuatorului. 2. (fiz.) Una dintre cele trei componente ale mişcării unui corp rigid… …   Dicționar Român

  • oscilaţie — OSCILÁŢIE, oscilaţii, s.f. 1. Mişcare periodică alternativă şi simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziţie a sa; vibraţie, pendulare, oscilare. 2. Variaţie periodică în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem fizic,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”