rubricariu

rubricáriu s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RUBRICÁRIU s.n. (Liv.) Titlu în cerneală roşie al capitolelor unei opere. ♦ Indice alfabetic. [pron. -riu. / cf. it. rubricario].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



RUBRICÁRIU s. n. titlu în cerneală roşie al capitolelor unei opere. ♢ indice alfabetic. (< it. rubricario)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN