rămânea

rămânea
RĂMÂNEÁ vb. II v. rămâne.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

rămîneá (rămấn, rămás), vb. – 1. A sta pe loc. – 2. A prisosi. – 3. A subzista, a se menţine. – 4. A rezulta. – 5. (Cu prep. cu) A ţine, a păstra. – 6. (înv.) A condamna, a osîndi, a pedepsi. – 7. A învinge, a cîştiga. – 8. A cîştiga un joc sau o prinsoare. – 9. (Cu prep. de) A pierde pe cineva, a ajunge orfan sau văduv. – var. rămîne. Mr. (a)r(ă)mîn(eare), armas, megl. rămǫn, rămas, istr. rămăr(esc)u, rămas. lat. rĕmanēre (Puşcariu 1430; REW 7194), cf. it. rimanere, prov. remanre, v. fr. remaindre, v. sp. remaner. În conjug., pers. II a prez. rămîi, a influenţat pers. III subj. să rămînă › să rămîie. Perf. simplu rămaş (mr., megl., istr. rămaş) a fost înlocuit de rămăsei. Der. rămas, s.n. (ereditate, moştenire; rest; prinsoare; înv., sentinţă, hotărîre); rămăşi, vb. refl. (a paria); rămăşag, s.n. (prinsoare), cu suf. -şag; rămăşiţă, s.f. (rest, reziduu; relief; deşeuri, gunoi, resturi, cenuşi; înv., moştenire), pe care Puşcariu 1429 îl derivă din lat. *rĕmansicia. Din rom. provine mag. ramasz (Edelspacher 21).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Aromanian language — Not to be confused with Romanian language or Armenian language. Aromanian armãneashce, armãneashti, limba armãneascã. Spoken in Greece, Albania, Romania, Republic of Macedonia, Serbia, Bulgaria and Turkey …   Wikipedia

  • căimăcămie — CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s.f. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenţei domnului; locotenenţă domnească; p. ext. timpul cât dura această formă de guvernământ. – Caimacam + suf. ie. Trimis …   Dicționar Român

  • placid — PLACÍD, Ă, placizi, de, adj. Calm, potolit, liniştit, blajin; exagerat de calm, indiferent, flegmatic, pasiv. – Din fr. placide. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  PLACÍD adj. 1. v. indiferent. 2. v. calm. 3. v. monoton …   Dicționar Român

  • rupt — RUPT2, Ă, rupţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Făcut bucăţi, ciopârţit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ fig. Zdrobit, copleşit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărţit în două (sau în mai multe) părţi. ♦ fig. (Despre relaţii …   Dicționar Român

  • rămâne — RĂMẤNE, rămấn, vb. III. 1. intranz. (Despre fiinţe) A sta pe loc, a nu schimba sau a nu părăsi locul sau localitatea unde se află; (despre lucruri) a fi lăsat pe loc, a nu fi dus din locul în care se găseşte. ♢ expr. Rămâi cu bine (sau sănătos,… …   Dicționar Român

  • tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”