răsculat


răsculat
RĂSCULÁT, -Ă, răsculaţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Revoltat împotriva unei nedreptăţi sau a unei oprimări. – v. răscula.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RĂSCULÁT adj., s. răzvrătit, rebel, revoltat, (livr.) insurgent, sediţios, (rar) apostat, (reg.) buntuş-nic, sculat, (înv.) burzuluit, răpştit, răsculător, rebelist, revoltant, rocoşan, rocoşelnic, rocoşit, rocoşitor, zavergiu, (înv., prin Mold.) bontaş, (turcism înv.) zurba, zurbagiu, zurbav. (răsculatţii au trecut la luptă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

RĂSCULÁ//T răsculattă (răsculatţi, răsculatte) şi substantival Care s-a ridicat împotriva unei oprimări, a unei nedreptăţi; răzvrătit; rebel. /v. a (se) răscula
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • comuneros — COMUNÉROS s.m. pl. 1. Denumire a oraşelor libere din Castilia, care s au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520. 2. Denumire dată participanţilor la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă. 3. Denumire dată curentului de stânga… …   Dicționar Român

  • revoltat — REVOLTÁT, Ă, revoltaţi, te, adj. 1. Indignat. 2. Răsculat, răzvrătit. – v. revolta. cf. fr. r é v o l t é . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REVOLTÁT adj., s. 1. adj., s. v. răsculat. 2 …   Dicționar Român

  • burzuluit — BURZULUÍT, Ă, burzuluiţi, te, adj. 1. Mânios, supărat, enervat. ♦ (înv.) Revoltat, răsculat. 2. (Despre păr) Zbârlit. – v. burzului. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BURZULUÍT adj. v. ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat,… …   Dicționar Român

  • ciompi — (muncitori în Florenţa medievală) s. m. pl. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CIOMPI s.m.pl. Nume dat muncitorilor torcători de lână din Florenţa sec. XIV, care, aliaţi cu meseriaşii neîncadraţi în bresle, s au răsculat… …   Dicționar Român

  • gigant — GIGÁNT, giganţi, s.m. (Adesea adjectival) Fiinţă (reală sau din basme şi credinţe) de proporţii uriaşe; uriaş. ♦ Construcţie, întreprindere etc. uriaşă. ♦ fig. Persoană care se remarcă prin calităţi excepţionale. – Din it. gigante, lat. gigas,… …   Dicționar Român

  • insurgent — INSURGÉNT, Ă, insurgenţi, te, s.m. şi f. Persoană care participă activ la o insurecţie. ♦ spec. Nume dat coloniştilor americani care s au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. – Din lat. insurgens, ntis, germ. Insurgent, engl., fr. insurgents …   Dicționar Român

  • revoltant — REVOLTÁNT, Ă, revoltanţi, te, adj., s.m. (înv.) 1. adj. Revoltător. 2. s.m. Răsculat. – Din fr. révoltant. Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  REVOLTÁNT adj. v …   Dicționar Român

  • răzvrătit — RĂZVRĂTÍT, Ă, răzvrătiţi, te, adj. (Adesea substantivat) Răsculat, revoltat. – v. răzvrăti. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂZVRĂTÍT adj. v. agitat, clocotitor, frămân tat, fremătător, învolburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat.… …   Dicționar Român

  • titan — TITÁN1 s.n. Element chimic, metal alb argintiu, cu duritate mare, care se găseşte răspândit în natură sub formă de compuşi şi care se foloseşte la fabricarea unor oţeluri. – Din fr. titane. Trimis de camelia.soare, 01.10.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • zavergiu — ZAVERGÍU, zavergii, s.m. Revoluţionar grec din 1821: p. gener. răsculat, răzvrătit. – Zaveră + suf. giu. Trimis de spall, 11.03.2002. Sursa: DEX 98  ZAVERGÍU adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român