răsfirare

răsfirare
RĂSFIRÁRE, răsfirări, s.f. Acţiunea de a (se) răsfira şi rezultatul ei. [var.: resfiráre s.f.] – v. răsfira.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

RĂSFIRÁRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răspândire, risipire. (răsfirare nisipului pe alee.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răsfiráre s. f., g.-d. art. răsfirării; pl. răsfirări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • împrăştiere — ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [pr.: ti e ] – v. împrăştia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire,… …   Dicționar Român

  • resfirare — RESFIRÁRE s.f. v. răsfirare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • risipire — RISIPÍRE, risipiri, s.f. Acţiunea de a (se) risipi şi rezultatul ei. – v. risipi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (risipire norilor.) 3. împrăştiere …   Dicționar Român

  • risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… …   Dicționar Român

  • răspândire — RĂSPÂNDÍRE, răspândiri, s.f. Acţiunea de a (se) răspândi şi rezultatul ei. – v. răspândi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂSPÂNDÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”