răzbubui

răzbubui: RĂZBUBUÍ, pers. 3 răzbúbuie, vb. IV. intranz. (Despre surse de zgomote, p. ext. despre locul în care se fac auzite zgomotele) A bubui tare, a detuna; a mugi, a clocoti. – Răz- + bubui.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RĂZBUBUÍ vb. v. bubui, detuna, dudui, trăsni, tuna, vui.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răzbubuí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. răzbúbuie, imperf. 3 sg. răzbubuiá

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RĂZBUBUÍ răzbúbuie intranz. pop. (despre zgomote şi despre locurile unde se propagă) A bubui cu putere; a răsuna foarte puternic; a vui tare; a detuna. /răz- + a bubui

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

rãzbubuí — vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. rãzbúbuie, imperf. 3 sg. rãzbubuiá … Romanian orthography
răzbubuire — RĂZBUBUÍRE, răzbubuiri, s.f. Acţiunea de a răzbubui şi rezultatul ei. – v. răzbubui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 răzbubuíre s. f., g. d. art. răzbubuírii; pl. răzbubuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
bubui — BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. intranz. (Despre tunete; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat şi puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Formaţie onomatopeică. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
răzbubuit — RĂZBUBUÍT, Ă, răzbubuiţi, te, adj. (Despre surse de zgomot) Care bubuie tare, care mugeşte, clocoteşte etc. – v. răzbubui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 răzbubuít s. n., pl. răzbubuíturi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias