safic

SÁFIC, -Ă, safice, adj. (În sintagmele) Vers safic = vers endecasilabic cu cinci picioare, folosit în vechea lirică greacă şi latină. Strofă safică = strofă compusă din patru versuri, primele trei safice, iar ultimul adonic. – Din fr. saphique, lat. sapphicus.

Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



sáfic adj. n., f. sáfică; pl. n. şi f. sáfice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SÁFI//C saficcă (saficci, saficce) (în poezia lirică clasică): Vers safic care constă din cinci picioare endecasilabice cu cezură după al doilea picior. Strofă saficcă strofă constând din trei versuri safice şi unul adonic. /<fr. saphique

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SÁFIC, -Ă adj. Vers safic = vers endecasilabic cu cinci picioare, cu cezură după al doilea picior, folosit în poezia lirică antică; strofă safică = strofă compusă din trei versuri safice şi unul adonic. [cf. fr. saphique, lat. sapphicus, gr. sapphikos < Safo – poetă greacă din antichitate].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



SÁFIC, -Ă adj. 1. care aparţine poetei Safo. o vers safic = vers grec sau latin endecasilabic cu cinci picioare (trei trohei, doi iambi şi o silabă), cu cezură după al doilea picior, în poezia lirică; strofă safică = strofă din trei versuri safice şi unul adonic. 2. referitor la safism. (< fr. saphique, lat. sapphicus, gr. sapphikos)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN