samavolnic


samavolnic
SAMAVÓLNIC, -Ă, samavolnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care procedează după bunul lui plac, nesocotind şi încălcând voinţa şi drepturile altora; (despre acţiunile oamenilor) făcut după bunul plac personal; arbitrar, abuziv. – Din rus. samavol'nâi.
Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

SAMAVÓLNIC adj. 1. v. abuziv. 2. v. tiranic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

samavólnic adj. m., pl. samavólnici; f. sg. samavólnică, pl. samavólnice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SAMAVÓLNI//C samavolniccă (samavolnicci, samavolnicce) 1) Care acţionează după bunul plac, nesocotind voinţa şi drepturile altora; arbitrar. 2) (despre acţiuni) Care este făcut după bunul plac; arbitrar. /<sl. samovoliniku, rus. samovol'nâi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

samavólnic (samavólnică), adj. – Arbitrar, abuziv. – var. samovolnic. sl. samavolĭnŭ "care procedează după propria-i voinţă", cf. rus. samovoljnyj (Tiktin). – Der. samavolnicie, s.m. (arbitrarietate); samavolniceşte, adv. (arbitrar). cf. volnic.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • samavólnic — adj. m., pl. samavólnici; f. sg. samavólnicã, pl. samavólnice …   Romanian orthography

  • arbitrar — ARBITRÁR, Ă, arbitrari, e, adj., s.n. 1. adj. Care porneşte dintr o hotărâre luată după propria apreciere, fără a ţine seamă de părerea altuia, de adevăr etc.; abuziv; samavolnic. 2. adj. Care este făcut, ales etc. la întâmplare. 3. s.n. Faptă,… …   Dicționar Român

  • despotic — DESPÓTIC, Ă, despotici, ce, adj. (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoţilor; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din fr. despotique. Trimis de RACAI …   Dicționar Român

  • samavolnicie — SAMAVOLNICÍE, samavolnicii, s.f. Faptul de a acţiona după bunul plac, nesocotind şi încălcând voinţa şi drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. ie. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  SAMAVOLNICÍE s. 1. v. abuz. 2. v …   Dicționar Român

  • tăia — TĂIÁ, tai, vb. I. I. tranz. A despărţi, a separa ceva în mai multe bucăţi, cu ajutorul unui obiect tăios. ♢ expr. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul …   Dicționar Român

  • Lăstuni, Vrancea — Istoricul bisericii Lăstuni (Hagilarea) jud. TulceaNumele satului de la poalele dealului Denis Tepe Hagilar – este de origine turcească şi în traducere înseamnă “satul hagiilor” (adică al celor ce au făcut pelerinajul la locurile… …   Wikipedia

  • abuziv — ABUZÍV, Ă, abuzivi, e, adj. 1. Exagerat, excesiv. 2. (Despre acţiunile omului) Arbitrar, ilegal; (despre oameni) care abuzează de puterea sa. – Din fr. abusif, lat. abusivus. Trimis de ana zecheru, 28.07.2002. Sursa: DEX 98  abuzív, ă adj. 1.… …   Dicționar Român

  • nedrept — NEDRÉPT, NEDREÁPTĂ, nedrepţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este drept, obiectiv cu cei din jur; care nu este conform cu dreptatea, cu normele stabilite; incorect, ilegal; abuziv. ♢ loc. adv. Pe nedrept sau (substantivat) pe nedreptul =… …   Dicționar Român

  • putere — PUTÉRE, puteri, s.f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însuşire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acţiona, de a realiza ceva; putinţă. 2. Mare forţă fizică, tărie, puternicie. ♢ loc. adv. Din toate puterile = cu toate forţele, cu …   Dicționar Român

  • samcă — SÁMCĂ s.f. (În superstiţii) Fiinţă imaginară rea, care omoară sau vatămă pe oameni: p. ext. boală cauzată de această fiinţă. – Din ucr. samka. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  SÁMCĂ s. (med.) (reg.) spasmă. (samcă este o boală a …   Dicționar Român