scut

scut
SCUT, scuturi, s.n. 1. Armă defensivă de metal, de piele etc., de diverse forme şi mărimi, cu care luptătorii din antichitate şi din evul mediu îşi apărau pieptul de lovituri; pavăză. ♦ (Rar) Blazon (în formă de scut 1). 2. fig. Apărare, ocrotire, sprijin. 3. (tehn.) Mască sau paravan protector folosite de sudori. 4. Construcţie metalică sau de lemn mobilă, folosită la susţinerea peretelui şi a tavanului unei galerii de mină sau la protejarea lucrărilor de săpare şi de căptuşire a unui tunel. 5. (geol.) Regiune întinsă din cadrul unei platforme, în care apare la suprafaţă fundamentul platformei, format din şisturi cristaline şi vechi roci magmatice. 6. Parte chitinoasă care alcătuieşte epiderma sau scheletul unor vieţuitoare, având rol protector. – lat. scutum.
Trimis de ionel_bufu, 21.07.2004. Sursa: DEX '98

SCUT s. (mil.) pavăză, (înv.) aspidă, calcan. (Ostaş cu scut şi suliţă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SCUT s. v. apărare, apărătoare, armoarii, blazon, emblemă, gardă, grijă, ocroti-re, protecţie, sprijin, stemă, şopron.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scut s. n., pl. scúturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCUT scuturi n. 1) (în antichitate şi în evul mediu) Armă defensivă de lemn, de metal sau de piele, cu care luptătorii îşi apărau corpul de lovituri; pavăză. ♢ A se întoarce din luptă cu scut a ieşi din luptă biruitor. 2) Blazon de forma acestei arme. 3) fig. Persoană sau lucru care protejează; pavăză. 4) fig. Protecţie de care se bucură cineva. Sub scutul legii. 5) Mască sau paravan folosit de sudori. 6) tehn. Construcţie de protecţie (în mine, în tunele etc.). 7) geol. Porţiune întinsă dintr-o platformă unde ies la suprafaţă rocile fundamentului cutat. 8) biol. Formaţie chitinoasă de protecţie (epidermică sau scheletică) a corpului unor vieţuitoare. /<lat. scutum
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

scut (-turi), s.n. – Pavază, apărătoare de piele. lat. scūtum (Puşcariu 1568; REW 7759); cf. alb. skjut (Philippide, II, 654), logud. iskudu, prov., cat. escut, fr. écu, sp., port. escudo. – Der. scutar, s.n. (înv., scut); scutar (var. scutaş), s.m. (scutier); scuti, vb. (înv., a proteja, a pune la adăpost; înv., a cruţa, a menaja, a păstra; a salva; a ierta, a se dispensa, a se păstra), a cărui formaţie este normală (cf. sp. escudar), fără să fie nevoie să se recurgă la sl. (Candrea); scuteală, s.f. (Trans., protecţie, adăpost, iertare, dispensă, scutire, privilegiu); scutelnic, s.m. (ţăran scutit de bir; soldat care slujea în miliţie pentru a fi scutit de biruri), de la cuvîntul anterior (legătura cu sl. skotŭ "oaie", propusă de Miklosich, Slaw. Elem., 45 şi Miklosich, Lexicon, 849, este greşită); scutire, s.f. (iertare, dispensă); scutitor, adj. (protector); scutier, s.m., din fr. écuyer adaptat la scut.
Trimis de blaurb, 29.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • Scut — Scut, n. [Cf. Icel. skott a fox s tail. [root] 159.] [Obs.] The tail of a hare, or of a deer, or other animal whose tail is short, esp. when carried erect; hence, sometimes, the animal itself. He ran like a scut. Skelton. [1913 Webster] How the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • scut — scut·tle·butt; scut·tler; scut; scut·ter; scut·tle; …   English syllables

  • scuţ — s. v. ţurţur. Trimis de siveco, 22.09.2008. Sursa: Sinonime  scuţ, scúţuri, s.n. (reg.) 1. ţurţur de gheaţă. 2. murdărie, jeg. 3. sloi mare de gheaţă. 4. conglomerat de materii. Trimis de blaurb, 22.09.2008. Sursa: DAR  SCUŢ, scuţi, s.m. Sloi… …   Dicționar Român

  • Scut — is a term often used to describe menial work,cite web |url=http://mw1.m w.com/dictionary/scut%20work |title=scut work Definition from the Merriam Webster Online Dictionary |format= |work= |accessdate=] especially in the medical profession to… …   Wikipedia

  • scut — term of contempt for a person, 1873, of unknown origin …   Etymology dictionary

  • SCUT — s. f. Autoestrada sem pagamento de portagens por quem a utiliza.   ‣ Etimologia: acrônimo de Sem Custos para os UTilizadores …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • scut — ► NOUN ▪ the short tail of a hare, rabbit, or deer. ORIGIN of unknown origin …   English terms dictionary

  • scut — [skut] n. [ME, hare, tail < ?] 1. a short, stumpy tail, esp. of a hare, rabbit, or deer 2. a contemptible person …   English World dictionary

  • scut — 1. noun a) A short, erect tail, as of a hare or rabbit Mrs. Ford. Sir John ! art thou there, my deer ? my male deer ? b) rump, pudenda, vulva …   Wiktionary

  • SCUT — South China University of Technology http://www.scut.edu.cn/home.html …   Acronyms

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”