scălâmbăiere

scălâmbăiere
SCĂLÂMBĂIÉRE, scălâmbăieri, s.f. (pop. şi fam.) Acţiunea de a se scălâmbăia şi rezultatul ei: scălâmbăială, scălâmbătură. [pr.: -bă-ie-.var.: scălămbăiére, scălâmbáre s.f.] – v. scălâmbăia.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCĂLÂMBĂIÉRE s. v. capriciu, chef, fando-seală, fantezie, fason, fiţă, grimasă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, pros-teală, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, sclifoseală, strâmbă-tură, toană.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scălâmbăiére s. f., g.-d. art. scălâmbăiérii; pl. scălâmbăiéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • scălămbăiere — SCĂLĂMBĂIÉRE s.f. v. scălâmbăiere. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • capriciu — CAPRÍCIU, capricii, s.n. 1. Dorinţă trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpăţânare; gust schimbător, neaşteptat; toană1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziţie muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizaţie …   Dicționar Român

  • grimasă — GRIMÁSĂ, grimase, s.f. Strâmbătură voită sau spontană a feţei (care exprimă o anumită stare sufletească). ♦ fig. Aparenţă înşelătoare, mincinoasă; disimulare. – Din fr. grimace. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRIMÁSĂ s. schimonoseală …   Dicționar Român

  • maimuţăreală — MAIMUŢĂREÁLĂ, maimuţăreli, s.f. 1. Faptul de a (se) maimuţări; imitaţie. 2. Gest sau atitudine afectată, grimasă, schimonoseală, maimuţărie. – Maimuţări + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAIMUŢĂREÁLĂ s. 1. maimuţărie,… …   Dicționar Român

  • scălâmbare — SCĂLÂMBÁRE s.f. v. scălâmbăiere. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • scălâmbăială — SCĂLÂMBĂIÁLĂ, scălâmbăieli, s.f. (pop. şi fam.) Scălâmbăiere. [pr.: bă ia . – var.: scălămbăiálă s.f.] – Scălâmbăia + suf. eală. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCĂLÂMBĂIÁLĂ s. v …   Dicționar Român

  • scălâmbătură — SCĂLÂMBĂTÚRĂ, scălâmbătúri, s.f. Grimasă, scălâmbăială. (scălâmba + suf. ătură) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER  SCĂLÂMBĂTÚRĂ, scălâmbături, s.f. (înv.) Scălâmbăiere. – Scălâmba + suf. ătură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”