senat


senat
SENÁT, senate, s.n. 1. (În Roma antică) Sfatul bătrânilor; (sub republică) organul suprem de conducere a statului; (sub imperiu) consiliu consultativ cu rol politic minor. 2. Denumire dată camerei superioare a Parlamentului care, împreună cu Camera Deputaţilor, constituie corpurile legiuitoare în unele ţări. 3. (Şi în sintagma senat universitar) Organ de conducere a unei instituţii de învăţământ superior, format din profesori universitari şi reprezentanţi ai studenţilor, prezidat de rector. 4. Loc în care se adună senatorii. – Din fr. sénat, lat. senatus.
Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX '98

SENÁT s. 1. (ist.; în Roma antică) sfatul bătrânilor. 2. (pol.) (înv.) singlit.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

senát s. n., pl. senáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SENÁT senate n. 1) (în Roma antică) Organ suprem al puterii de stat în timpul republicii. 2) (în unele ţări) Camera superioară a parlamentului. 3) : senat universitar consiliu al profesorilor pe lângă rector. /<lat. senatus, fr. sénat
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SENÁT s.n. 1. (Ant.) Organul suprem de conducere al statului roman în timpul republicii; (p. ext.) nume dat unor adunări care aveau importante puteri în sistemul de guvernare; sfatul bătrânilor. 2. Corp legislativ al unor ţări cu sistem bicameral, format din membri aleşi sau de drept. ♦ Loc unde se adună senatorii. 3. Consiliu de conducere al unei instituţii de învăţământ superior. [pl. -te, -turi. / cf. fr. sénat, it. senato, lat. senatus < senex – bătrân].
Trimis de LauraGellner, 14.04.2007. Sursa: DN

SENÁT s. n. 1. (ant.) organ suprem de conducere al statului roman în timpul republicii; (p. ext.) nume dat unor adunări care aveau importante puteri în sistemul de guvernare; sfatul bătrânilor. 2. corp legislativ al unor ţări cu sistem bicameral, din membri aleşi sau de drept. ♢ loc unde se adună senatorii. 3. consiliul profesoral al unei instituţii de învăţământ superior. (< fr. sénat, lat. senatus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

senát (-turi), s.n. – Sfatul bătrînilor în Roma antică, parlament. fr. sénat. – Der. senator, s.m., din fr. sénateur; senatorial, adj., din fr. sénatorial; senatoreasă, s.f. (nevastă de senator); senatorie, s.f. (funcţia de senator).
Trimis de blaurb, 05.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • sénat — sénat …   Dictionnaire des rimes

  • Senat — Sénat Le Sénat est une institution politique dans un régime bicaméral, présente dans divers pays et à diverses époques. Ses membres sont appelés sénateurs et sénatrices. Le nom tire son origine du Sénat romain ; le mot sénat provient du mot… …   Wikipédia en Français

  • sénat — [ sena ] n. m. • 1213; lat. senatus « conseil des Anciens » 1 ♦ Hist. Conseil souverain de la Rome antique sous la république. Ce conseil sous l Empire, avec des pouvoirs très diminués. ⇒ 1. curie. Décision votée par le sénat. ⇒ sénatus consulte …   Encyclopédie Universelle

  • senat — SENAT. s. m. Assemblée de plusieurs personnes considerables, dans laquelle reside l authorité souveraine en certains Estats. L ancien senat de Rome. le senat de Venise. le senat de Genes, &c. une deliberation du senat. Les Orateurs & les Poëtes… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Senat — Senat: Lat. senatus, abgeleitet von lat. senex »alt, bejahrt; Greis« (vgl. ↑ Senior), bedeutet wörtlich etwa »Rat der Alten«. Im antiken Rom bezeichnete es eine Art Staatsrat (als Träger des Volkswillens), bestehend aus erfahrenen, durch Alter… …   Das Herkunftswörterbuch

  • Senat — Saltar a navegación, búsqueda Senat es el nombre de la cámara alta (senado) del parlamento polaco. La cámara baja se llama Sejm. En Senat hay 100 miembros elegidos cada 4 años en elecciones proporcionales. Obtenido de Senat Categorías: Política… …   Wikipedia Español

  • Senāt — (Senatus), »der Rat der Alten«, der in den Republiken des Altertums den ausführenden Behörden und den Volksversammlungen als beratende und leitende Körperschaft zur Seite stand. Von dergleichen Ratsversammlungen sind im Altertum besonders die zu… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Senat — Sm Staatsrat, Magistrat, usw. erw. fach. (12. Jh.), mhd. senāt Staatsrat Entlehnung. Entlehnt aus l. senātus, eigentlich Rat der Alten , zu l. senex (senis) Alter, Greis , zu l. senex (senis) alt, bejahrt . Dazu Senior zum Komparativ senior des… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Senāt — (Senatus), 1) der Staatsrath in Rom, s.d. S. 268. A) Zur Zeit der Könige ein von den Königen gewählter Rath der Älteren (Senatores), welcher an sich ohne ausübende Gewalt u. Selbständigkeit war, aber in gewissen Fällen vom König gehört werden… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • senat — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mnż I, D. u, Mc. senatacie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} w niektórych nowożytnych państwach konstytucyjnych, m.in. w Polsce: wyższa z dwu izb parlamentu; też: członkowie tej izby :… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.