sentimentalism


sentimentalism
SENTIMENTALÍSM, (2) sentimentalisme, s.n. 1. Tendinţă de a exagera rolul şi valoarea sentimentelor, de a aprecia lucrurile (numai) din punct de vedere afectiv sau de a da în mod obişnuit precădere acestui criteriu. 2. Gest, atitudine, comportare de om sentimental. 3. Curent preromantic în literatură apărut la sfârşitul sec. XVIII ca o reacţie împotriva clasicismului. – Din fr. sentimentalisme.
Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX '98

SENTIMENTALÍSM s. 1. v. lirism. 2. (rar) senti-mentalitate, (fig. peior.) dulcegărie. (sentimentalismul unei declaraţii amoroase.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sentimentalísm s. n., (gesturi, atitudini) pl. sentimentalísme
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SENTIMENTALÍSM sentimentalisme n. 1) (în sec. XVIII şi începutul sec. XIX) Curent literar caracterizat prin reliefarea vieţii sentimentale a omului. 2) Sensibilitate excesivă; exagerare a sentimentelor. ♢ A cădea în sentimentalism a deveni sentimental; a-şi exagera sentimentele. 3) Comportare sau atitudine de om sentimental. /<fr. sentimentalisme
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SENTIMENTALÍSM s.n. 1. Sensibilitate excesivă; afectare sau exagerare a sentimentelor; sentimentalitate. ♦ Tendinţă în literatura sec. XVIII, în care esenţială este reliefarea vieţii sentimentale, bogate şi tumultoase, a personajelor. 2. Atitudine, comportare de om sentimental. [< fr. sentimentalisme].
Trimis de LauraGellner, 14.04.2007. Sursa: DN

SENTIMENTALÍSM s. n. 1. sensibilitate excesivă; afectare sau exagerare a sentimentelor; sentimentalitate. ♢ atitudine, comportare de om sentimental. 2. tendinţă în literatura sec. XVIII prin reliefarea vieţii sentimentale, bogate şi tumultuoase. (< fr. sentimentalisme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Sentimentalism — is used in different ways:* Sentimentalism (philosophy) a theory in moral epistemology concerning how one knows moral truths (also known as moral sense theory) * Sentimentalism (literature) a form of literary discourse …   Wikipedia

  • Sentimentalism — Sen ti*men tal*ism, n. [Cf. F. sentimentalisme.] The quality of being sentimental; the character or behavior of a sentimentalist; sentimentality. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • sentimentalism — 1817, from SENTIMENTAL (Cf. sentimental) + ISM (Cf. ism) …   Etymology dictionary

  • sentimentalism — [sen΄tə ment′ liz΄əm] n. 1. the habit, quality, or condition of being sentimental 2. any expression of this sentimentalist n …   English World dictionary

  • sentimentalism — sentimental ► ADJECTIVE 1) deriving from or prone to feelings of tenderness, sadness, or nostalgia. 2) having or arousing such feelings in an exaggerated and self indulgent way. ● sentimental value Cf. ↑sentimental value DERIVATIVES… …   English terms dictionary

  • sentimentalism — noun Date: 1817 1. the disposition to favor or indulge in sentimentality 2. an excessively sentimental conception or statement • sentimentalist noun …   New Collegiate Dictionary

  • sentimentalism — /sen teuh men tl iz euhm/, n. 1. sentimental tendency or character; predominance of sentiment over reason. 2. weak emotionalism; excessive indulgence in sentiment. 3. a display of sentimentality. [1810 20; SENTIMENTAL + ISM] * * * …   Universalium

  • sentimentalism — noun a) A liking for sentimental things b) An overly sentimental thing or condition; bathos or sentimentality …   Wiktionary

  • sentimentalism — 1 The position in moral theory especially associated with Shaftesbury, Hutcheson, and Hume, that sees ethics as founded upon human sentiments, such as sympathy. It was especially defined in opposition to the view that ethics is the deliverance of …   Philosophy dictionary

  • sentimentalísm — s. n., (gesturi, atitudini) pl. sentimentalísme …   Romanian orthography